Rezultatele 1 - 25 din 38 pentru "datorie romania"

În perioada ianuarie - august 2024, datoria externă totală a României a crescut cu 14,189 miliarde euro, până la 182,524 miliarde euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).

Datoria externă totală a României a crescut în primele șapte luni cu 10,247 miliarde euro, până la 180,33 miliarde euro, de la 170,083 miliarde euro la 31 decembrie 2023, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).

Nivelul datoriei e mare doar comparativ cu ce aveam în trecut, dar pentru agențiile de rating este un nivel foarte bun față de alte țări din UE, a declarat Ștefan Nanu, Directorul Trezoreriei statului, pentru Profit.ro, în reacție la articolul site-ui nostru legat de creșterea accelerată a datoriei țării.

O cifră care poate spune puțin: Ministerul Finanțelor a împrumutat ieri 420 milioane de lei de la bănci. Datoria României este imensă pe lângă bugetul pe un an întreg.

În perioada ianuarie - iunie 2024, datoria externă totală a României a crescut cu 6,774 miliarde euro, până la 176,857 miliarde euro, de la 170,083 miliarde euro la 31 decembrie 2023, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).

Datoria statului a crescut în luna martie cu 3,8 miliarde de lei și a ajuns la 845,1 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Suma reprezintă un nou nivel record. Gradul de îndatorare s-a situat la 51,9% din PIB, față de 52,4% din PIB anunțat anterior pentru februarie, în contextul în care baza de raportare, PIB pentru ultimele patru trimestre, a fost majorată în creștere.

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei.

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei.

Republica Moldova a pierdut în primă instanță un proces deschis în justiția românească, prin care încearcă să scape de o datorie istorică de zeci de milioane de dolari rămasă neachitată, pentru importuri de energie electrică de la România efectuate acum un sfert de secol, în anii 1999-2000.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie - octombrie 2023, un deficit de 18,340 miliarde de euro, cu 20,16% mai mic comparativ cu cel de 22,971 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2022, anunță Banca Națională a României.

Ministerul Finanțelor anticipează un avans al datoriei publice de 95,5 miliarde de lei în acest an, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile. Suma cu care ar urma să crească datoria, calculată conform metodologiei UE, este cea mai mare cu excepția anului de pandemie 2020, când statul a avut un deficit record, determinat de măsurile luate pentru sprijinirea economiei, printre care posibilitatea dată contribuabililor să amâne plata taxelor.

Împrumuturile record ale statului din ianuarie urcă datoria publică în jurul pragului de 700 de miliarde de lei, posibil chiar ușor peste acest nivel, relevă datele analizate de Profit.ro. În ultimii ani, statul a împrumutat sume mari pentru a-și acoperi deficitul bugetar (diferența dintre venituri și cheltuieli), iar datoria publică a urcat de peste două ori comparativ cu anul 2018, când se situa la 330,5 miliarde de lei. Guvernul a început 2023 cu împrumuturi record, de peste 55 de miliarde de lei.

Bank of Cyprus, bancă cipriotă care și-a lichidat operațiunile din România, a finalizat operațiunea de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante, cu o valoare totală de 147 milioane euro, acesta fiind ultimul pas din planul grupului cipriot de a iesi de pe piata din Romania.

Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 de miliarde de lei în luna aprilie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul Finanțelor. Creșterea datoriei publice vine în contextul în care Guvernul a împrumutat în ultimii ani sume mari de bani pentru a finanța deficitul bugetar. Astfel, la final de aprilie, autoritățile înregistrau o datorie publică de 602,9 miliarde lei, 49,2% din PIB. Recent, Finanțele au revizuit îndatorarea anunțată pentru luna martie, de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4%, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, relevă date analizate de Profit.ro.

Îndatorarea statului pentru luna martie a fost revizuită de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4% de către Ministerul Finanțelor, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Anterior, când îndatorarea de 594 miliarde lei a fost anunțată la 50,3% din PIB, PIB nominal față de care se calcula era de 1.182,92 miliarde lei. Acum, în urma revizuirii PIB nominal la 1.226 miliarde de lei de către INS, datoria de 594 miliarde lei reprezintă 48,4%. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie.

Recuperatorul de credite cu acționariat ceh APS România a achiziționat un nou portofoliu de credite neperformante, acum cu o valoare totală de 147 milioane euro, legate de Bank of Cyprus, bancă cipriotă care și-a lichidat operațiunile din România, relevă date analizate de Profit.ro.

Recuperatorul de credite cu acționariat ceh APS România a achiziționat un nou portofoliu de credite neperformante, acum cu o valoare totală de 147 milioane euro, legate de Bank of Cyprus, bancă cipriotă care și-a lichidat operațiunile din România, relevă date analizate de Profit.ro.

Îndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, după ce indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, pentru luna martie a fost anunțat la 50,3% din PIB. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis deja că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.

Ministerul Finanțelor estimează că îndatorarea statului se va situa la 49,4% din PIB la finalul acestui an, potrivit celor mai recente date, disponibile în Programul de convergență. Estimarea de 49,4% reprezintă o îmbunătățire față de cea din decembrie, când Finanțele prognozau în Strategia fiscal-bugetară o îndatorare de 49,8% pentru 2022. Optimismul Guvernului, în contextul în care datoria a trecut de 50% la început de an, posibil doar temporar, vine pe fondul reducerii prognozei de creștere economică de la 4,6%, nivel pe care a fost construit bugetul acestui an, la 2,9%.

Proprietarul recuperatorului ceh de credite APS, cu operațiuni în România, Martin Machoň, își vinde acțiunile la clubul de fotbal Rapid București, reprezentând un pachet de 49% către .Victor Angelescu care va deveni astfel proprietarul majoritar al clubului.

Îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50%, în ianuarie și februarie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul finanțelor pentru cele două luni. Depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea, presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.

Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.

Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.

Îndatorarea se va situa la final de an la 49,1-49,2% din PIB, potrivit ministrului Finantelor, Dan Vilceanu.